Prețurile locuințelor, în scădere
Cererea de locuințe, case și proprietăți rezidențiale în general este în scădere de la începutul anului 2018, iar analiștii financiari nu preconizează o schimbare în următoarele 12 luni. Acest comportament ar fi, în mare măsură determinat de fluctuațiile cursului valutar, dar și de creșterea ROBOR.
La sfârșitul primului semestru al anului trecut, tranzacțiile imobiliare înregistrate în România au fost cu 17% mai mici decât în perioada asemănătoare a anului anterior. Conform datelor Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară (ANCPI), în luna august 2018, pe întreg teritoriul României au fost achiziționate doar 40.567 de imobile, cu 29% mai puține decât în 2017. Această scădere a continuat în lunile următoare.
Pentru luna septembrie, de exemplu, la nivelului municipiului București, s-a înregistrat o scădere a tranzacțiilor de 2.205 unități, cu jumătate mai puțin decât în septembrie 2017.
Amplificarea crizei economice, situațiile înregistrate în sistemul bancar și scăderea creditelor explică valorile scăzute în acest domeniu în octombrie, subliniază analiștii. De pildă, în luna octombrie, numărul caselor, apartamentelor și terenurilor achiziționate la nivel național a fost cu 9.025 mai mic față de perioada asemănătoare din urmă cu un an. Pe ansamblu, scăderea a fost de 15%.
Aceleași valori descendente s-au înregistrat și în domeniul autorizațiilor de construcții, cu un nivel de aproape 30% mai mic în primele nouă luni ale anului 2018.
În mod similar cu situația din 2008, analiștii sunt de părere că 2019 ar putea fi un an de crash imobiliar. Datorită dobânzilor în creștere și a inflației, cererea de credite, în special pentru locuințe este în scădere, ceea ce va determina diminuarea oportunităților de vânzare-cumpărare de imobile. Un alt element care afectează piața este reprezentat și de decizia Băncii Centrale de a plafona gradul de îndatorare a populației. Astfel, va exista o tentație din ce în ce mai redusă de a aplica pentru credite, iar băncile sunt limitate în acceptarea unui număr considerabil de cereri de creditare.
Pe de altă parte, analiștii consideră că declinul înregistrat este o consecință a supraevaluării pieței, de aproximativ 25-30%. Scăderea prețurilor ar reprezenta de fapt o revenire la coordonatele normale.
În perioada 2012-2017, cererea de credite pentru locuințe și terenuri a crescut dramatic. De exemplu, la finalul anului 2012, soldul creditelor acordate populației de către bănci era de 37 miliarde lei, o sumă ce aproape s-a dublat la final de 2017.
În același timp, valoarea salariului mediu nominal brut a crescut de la 2.343 lei (anul 2012) la 3.310 lei (anul 2017), o creștere de 42%. În aceeași perioadă, inflația cumulată a fost de 7,6%. Deoarece dobânzile au fost foarte scăzute în perioada 2014-2017 (cu o fluctuație a ROBOR 3 luni între 1%-2%). În aceste condiții, au fost încurajate creditele în lei.
Realistic vorbind, salariile nu mai pot crește în acest ritm, sunt de părere analiștii, iar companiile sunt primele care au început să reacționeze la presiunea creșterii costurilor salariale. Astfel, pentru următoarele 12 luni, se așteaptă doar creșterea salariului minim pe economie.
Un alt element este gradul ridicat al emigrației și natalitatea scăzută înregistrate în 2017, ceea ce limitează cererea de achiziții imobiliare. De asemenea, mentalitatea noii generații este mai mult orientată către închiriere, o situație des întâlnită în țările dezvoltate.